Motto

Noi vrem..Voi vreti..Ei..NU prea vor sa traim cu totii bine!

Tatar

"Je n'aime pas vos idées, mais je me batterai jusqu'à la mort pour que vous puissiez les exprimer" .... "Nu-mi plac ideile Dumneavoastră, dar voi lupta până la moarte pentru ca Dumneavoastră să le puteţi exprima". (Lui Voltaire i se atribuie fraza, considerată deviză, . a toleranţei)
Cand ti-e frica doar de Dumnezeu, nu ti-e frica de nimeni; cand nu ti-e frica de Dumnezeu ,ti-e frica de toti si de toate. Dumnezeu sa ne fereasca de cei care Nu au frica de Dumnezeu!!!

miercuri, 26 noiembrie 2008

Genghiz Han, legea tatarilor


Conjectural laws(Engleza)
Zeul ceresc- fragment- Mircea Eliade
‘Un Dumnezeu în cer, iar Hanul pe pământ. Sigiliul Stăpânului lumii
Many sources give conjecture as to the actual laws of the Yassa. Much of the Yassa was so influential that other cultures appropriated and adapted them, or reworked them for ends of negative propaganda. (For instance, the number of offenses for which the death penalty was given was famous among contemporaries of the Yassa.) However, as an example, here given is a list of possible laws, from a foreign source (quoted from Harold Lamb's Genghis Khan: The Emperor of All Men, Garden City Publishing, 1927). The examples of the laws were translated by François Pétis de la Croix who was unable to come upon a complete list of the laws. He found these rulings from various sources such as Persian chroniclers, Fras Rubruquis, and Giovanni da Pian del Carpine:
1. "It is ordered to believe that there is only one God, creator of heaven and earth, who alone gives life and death, riches and poverty as pleases Him-and who has over everything an absolute power
2. Leaders of a religion, preachers, monks, persons who are dedicated to religious practice, the criers of mosques, physicians and those who bathe the bodies of the dead are to be freed from public charges.
3. It is forbidden under penalty of death that any one, whoever he be, shall be proclaimed emperor unless he has been elected previously by the princes, khans, officers, and other Mongol nobles in a general council.
4. It is forbidden chieftains of nations and clans subject to the Mongols to hold honorary tiles.
5. Forbidden to ever make peace with a monarch, a prince or a people who have not submitted.
6. The ruling that divides men of the army into tens, hundreds, thousands, and ten thousands is to be maintained. This arrangement serves to raise an army in a short time, and to form the units of commands.
7. The moment a campaign begins, each soldier must receive his arms from the hand of the officer who has them in charge. The soldier must keep them in good order, and have them inspected by his officer before a battle.
8. Forbidden, under death penalty, to pillage the enemy before the general commanding gives permission; but after this permission is given the soldier must have the same opportunity as the officer, and must be allowed to keep what he has carried off, provided he has paid his share to the receiver for the emperor.
9. To keep the men of the army exercised, a great hunt shall be held every winter. On this account, it is forbidden any man of the empire to kill from the month of March to October, deer, bucks, roe-bucks, hares, wild ass and some birds.
10. Forbidden, to cut the throats of animals slain for food; they must be bound, the chest opened and the heart pulled out by the hand of the hunter.
11. It is permitted to eat the blood and entrails of animals-though this was forbidden before now.
12. (A list of privileges and immunities assured the chieftains and officers of the new empire.)
13. Every man who does not go to war must work for the empire, without reward, for a certain time.
14. Men guilty of the theft of a horse or steer or a thing of equal value will be punished by death and their bodies cut into two parts. For lesser thefts the punishment shall be, according to the value of the thing stolen, a number of blows of a staff-seven, seventeen, twenty-seven, up to seven hundred. But this bodily punishment may be avoided by paying nine times the worth of the thing stolen.
15. No subject of the empire may take a Mongol for servant or slave. Every man, except in rare cases, must join the army.
16. To prevent the flight of alien slaves, it is forbidden to give them asylum, food or clothing, under pain of death. Any man who meets an escaped slave and does not bring him back to his master will be punished in the same manner.
17. The law of marriage orders that every man shall purchase his wife, and that marriage between the first and second degrees of kinship is forbidden. A man may marry two sisters, or have several concubines. The women should attend to the care of property, buying and selling at their pleasure. Men should occupy themselves only with hunting and war. Children born of slaves are legitimate as the children of wives. The offspring of the first woman shall be honored above other children and shall inherit everything.
18. Adultery is to be punished by death, and those guilty of it may be slain out of hand.
19. If two families wish to be united by marriage and have only young children, the marriage of these children is allowed, if one be a boy and the other a girl. If the children are dead, the marriage contract may still be drawn up.
20. It is forbidden to bathe or wash garments in running water during thunder.
21. Spies, false witnesses, all men given to infamous vices, and sorcerers are condemned to death.
22. Officers and chieftains who fail in their duty, or do not come at the summons of the Khan are to be slain, especially in remote districts. If their offense be less grave, they must come in person before the Khan."
[edit] Present Day Influence
The word "custom" is called "Yoso" (Ёс) in modern Mongolian language which is equivalent to "yassa".
In the modern Turkish language (as used presently in Turkey), the word "Law" is called "Yasa", and the adjective "Legal" is called "Yasal". This is in contrast to the Arabic word "Hukuk" used for "Law" in the Ottoman Empire.
Originea Tatarilor
Tatar

Zeul ceresc al popoarelor eurasiatice

Pe continentul eurasiatic (şi nu numai pe acesta) Eliade a descoperit “cvasiuniversalitatea credinţei într-o Fiinţă divină cerească, creatoare a universului şi garantă a fecundităţii pământului (graţie ploilor pe care le dă)” (16); diversele popoare ale continentului şi-au reprezentat această Fiinţă divină ca pe un Zeu omniscient, care, după ce a instaurat legile morale şi ritule, asigură justiţia şi îi pedepseşte pe răufăcători.
În Traité d’histoire des religions Eliade trece în revistă câteva reprezentări ale acestei divinităţi uranice, începând cu religiile popoarelor artice, siberiene şi centroasiatice. Creator al pământului şi al oamenilor, garant al ordinii universale, al regularităţii ciclurilor cosmice şi al echilibrului societăţilor umane, Zeul ceresc adorat de populaţiile uralice şi altaice capătă caracterele unui Stăpân al lumii suprem şi chibzuit. “În general, se poate spune că zeul ceresc suprem al turco-mongolilor şi al ugricilor îşi păstrează mai bine decât aceia ai altor neamuri caracteristicile primordiale. El nu cunoaşte hierogamia şi nu se transformă în zeu al furtunii şi al tunetului (…) Se bucură de un cult adevărat, deşi nu este reprezentat prin imagini” (17).
Numele care îi este dat de turci şi de mongoli, Tängri (“Cer”, “Zeu”), pe de o parte aminteşte de sumerianul dingir (“luminos”, “zeu”), iar pe de alta trimite la sensul chinezului T’ien (“cer”, “zeu al cerului”); dar dezvăluie şi o strânsă legătură între concepţia prototurcă şi cea indoeuropeană. “Este sigur – scrie Eliade – că: 1) Zeul ceresc aparţine celor mai vechi straturi prototurce; 2) asemănările cu zeul ceresc protoeuropean sunt destul de evidente; şi 3) în general, structura religiozităţii indoeuropenilor se apropie mai mult de religia prototurcilor decât de religia oricărui alt popor paleooriental sau mediteranean” (18). În orice caz, sensul uranic al turco-mongolului Tängri şi al chinezului T’ien este exprimat de sanscritul Varuna şi de grecul Ouranòs. La fel de uranic este caracterul fundamental al conceperii Divinităţii care a caracterizat vechiul Iran, fapt pentru care Ahura Mazda este “o figură care corespunde lui Varuna” (19).
În ce-i priveşte pe greci, “Ouranos a dispărut din cult înainte de timpurile istorice şi a fost înlocuit de Zeus, care arată cu claritate în nume esenţa cerească” (20); iar figura grecească a lui Zeus este identificabilă cu aceea latină a lui Jupiter, a cărui natură uranică se dezvăluie în faptul că, “la fel ca toţi zeii cereşti, Jupiter pedepsea cu fulgerul” (21) şi era adorat pe vârfurile munţilor, adică în locurile cele mai apropiate de cer.
Forme particulare ale Zeului ceresc sunt şi Taranis (la celţi), Perkunas (la baltici) şi Perun (la protoslavi). În aria germanică, în fine, figuri uranice sunt Odhin (Wodan) şi Thor (Donar). Şi aici Eliade insistă asupra unei asemănări care pune lumea germanică în legătură cu cea siberiană şi centroasiatică. “Un filon bogat în noutăţi, chiar dacă discutabile, pe care Eliade îl urmează ca un mare specialist, este acela al analogiilor între practicile magice ale şamanilor asiatici şi acelea ale magilor nord-europeni, care se transformă de bună voie în lupi pentru a alunga, în calitate de ‘câini ai Domnului’, spiritele rele şi a combate vrăjitorii” (22).
Eliade notează că ideea imperială a chinezilor şi a mongolilor se leagă în mod direct de monoteismul uranic. “În scrisoarea pe care Mangu-Han a trimis-o regelui Franţei prin intermediul lui Ruysbroeck, – scrie Eliade – se întâlneşte cea mai înaltă profesiune de credinţă a neamului mongol: ‘Aceasta este ordinea Dumnezeului etern: în cer există un singur Dumnezeu etern, iar pe pământ va exista un singur stăpân, Genghis-Han, Fiul lui Dumnezeu!’ Iar sigiliul lui Genghis-Han purta această iscripţie: ‘Un Dumnezeu în cer, iar Hanul pe pământ. Sigiliul Stăpânului lumii’” (23)

0 comentarii:

Blogger templates made by AllBlogTools.com

Back to TOP